🧾 Contabilitate & obligații

Cât este TVA în România în 2026: 21%, 11% și cota de 9% care expiră pe 30 septembrie

În 2026 România are două cote de TVA: o cotă standard de 21% și o singură cotă redusă de 11%. Ambele se aplică din 1 august 2025, când Legea nr. 141/2025 a majorat cota standard de la 19% și a comasat fostele cote de 5% și 9% într-una singură. Mai există o excepție, pe cale de dispariție: o cotă de 9% pentru anumite livrări de locuințe către persoane fizice, valabilă până pe 30 septembrie 2026.

Regula de bază e la art. 291 alin. (1) și (2) din Codul fiscal: cota standard se aplică tuturor operațiunilor impozabile care nu sunt scutite și care nu sunt trecute expres pe lista cotei reduse. Cu alte cuvinte, 21% este implicit — dacă produsul tău nu apare pe listă, plătești 21%, oricât de „de bază” ți s-ar părea.

Cotele de TVA în România în 2026, pe scurt

Cotă	Se aplică la	Bază legală
21%	tot ce nu e scutit și nu e pe lista cotei reduse	art. 291 alin. (1)
11%	alimente, medicamente, apă, cărți, cazare, restaurante, lemn de foc, energie termică în sezonul rece și alte categorii limitativ enumerate	art. 291 alin. (2)
9%	doar tranzitoriu, pentru o singură locuință/persoană fizică, cu livrare până la 30 septembrie 2026	art. III din Legea nr. 141/2025, cu termenul prelungit prin Legea nr. 161/2026

Există și operațiuni scutite (cu sau fără drept de deducere) — servicii medicale, învățământ, anumite operațiuni financiare și bancare, exporturi, livrări intracomunitare. Scutirea nu e o „cotă de 0%”: ea schimbă și dreptul tău de a deduce TVA-ul de la achiziții.

🧮 Ai nevoie de cifra exactă acum? Folosește calculatorul nostru de TVA — adaugă sau extrage TVA la 21% și 11%.

Ce intră efectiv la cota de 11%

Lista din art. 291 alin. (2) este limitativă — nu se interpretează extensiv. Pe scurt, cota redusă acoperă:

• medicamente de uz uman;
• alimente și băuturi destinate consumului uman și animal, plus animale și păsări vii din specii domestice, în limitele codurilor NC din normele metodologice;
• serviciile de alimentare cu apă și de canalizare și apa pentru irigații în agricultură (ambele erau la 9% înainte);
• îngrășăminte și pesticide de tipul celor folosite în mod normal în producția agricolă, semințe și material de plantat;
• manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe hârtie sau electronic, cu excepția celor cu conținut predominant video/audio muzical și a celor destinate în principal publicității;
• accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, grădini zoologice și botanice;
• lemnul de foc, peleții și brichetele din lemn, livrate ca și combustibil de încălzire pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
• energia termică livrată în sezonul rece către populație, spitale, unități de învățământ, ONG-uri, unități de cult și furnizori acreditați de servicii sociale;
• cazarea hotelieră și închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
• serviciile de restaurant și de catering, mai puțin băuturile alcoolice și băuturile nealcoolice de la codul NC 2202.

Un detaliu care contează pe lanțul de distribuție: pentru alimente, ANAF confirmă că cota de 11% se aplică de la producție până la consumatorul final, de către toți furnizorii, indiferent de destinația ulterioară a bunului. Producătorul care vinde caise unui comerciant facturează cu 11%, iar comerciantul le revinde tot cu 11% — chiar dacă ajung materie primă pentru gem sau pentru alcool.

Capcanele: ce pare 11% și e de fapt 21%

Aici se pierd cele mai multe firme la un control. Excluderile din art. 291 alin. (2) lit. b) sunt exprese și nu iartă:

• băuturile alcoolice — 21%, inclusiv când sunt servite în restaurant;
• băuturile nealcoolice de la codul NC 2202 — 21%. Intră aici și băuturile vegetale („lapte” de ovăz, de migdale, de soia). Nu e o noutate din 2025: ele au fost scoase de la cota redusă încă din 1 ianuarie 2023;
• alimentele cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs — 21%, cu excepția laptelui praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică. Practic, ANAF a dat exemplul: cozonacul și biscuiții au trecut la 21%;
• suplimentele alimentare definite de Legea nr. 56/2021 — 21%, indiferent de codul NC la care se încadrează. Pentru alte suplimente, cota de 11% se aplică doar dacă se încadrează la codurile NC de la pct. 37 din normele metodologice;
• ingredientele alimentare — coloranți naturali și sintetici, arome alimentare — sunt la 21% dacă nu figurează la codurile NC din norme;
• hrana pentru albine — 21%.

Morala practică: pentru orice produs alimentar de graniță, încadrarea se face pe codul NC, nu pe intuiție.

Cota de 9% care mai există — și expiră pe 30 septembrie 2026

Legea nr. 141/2025 a păstrat, prin art. III, un regim tranzitoriu: o persoană fizică, singură sau împreună cu alte persoane fizice, poate cumpăra o singură locuință cu TVA de 9%, dacă îndeplinește cumulativ:

• locuința are o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, și o valoare — inclusiv terenul pe care este construită — care nu depășește 600.000 lei, fără TVA;
• locuința poate fi locuită ca atare la momentul livrării;
• cumpărătorul nu a mai achiziționat altă locuință cu cotă redusă de TVA din 1 ianuarie 2023, conform „Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA”;
• a încheiat până la 1 august 2025 un act juridic între vii având ca obiect plata în avans pentru o astfel de locuință.

Pentru antecontractele semnate între 3 și 31 iulie 2025 se adaugă o condiție: dovada achitării integrale, până pe 31 iulie 2025, a unui avans de 20% din valoarea locuinței fără TVA.

Termenul inițial de livrare era 31 iulie 2026. El a fost prelungit până la 30 septembrie 2026 prin Legea nr. 161/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din 4 august 2026 — măsură reparatorie adoptată după ce atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI (inclusiv e-Terra) a blocat autentificarea tranzacțiilor imobiliare. Cumpărătorii nevoiți să încheie tranzacția cu cota standard între 1 august 2026 și intrarea în vigoare a legii pot cere restituirea diferenței de TVA, pentru o singură locuință și în aceleași condiții.

Fiind un regim tranzitoriu, iar procedura de restituire urmând să fie detaliată prin ordin, verifică termenul și pașii direct cu ANAF sau cu notarul înainte de a emite factura.

Cum calculezi TVA: adăugat vs. cota recalculată

Sunt două situații și oamenii le confundă constant.

Când ai baza fără TVA, înmulțești: 1.000 lei × 21% = 210 lei TVA, total 1.210 lei.

Când ai prețul cu TVA inclus (preț de raft, bon fiscal, contract „la cheie”), folosești cota recalculată:

• la 21% → baza = preț ÷ 1,21;
• la 11% → baza = preț ÷ 1,11.

Un produs de raft la 24,99 lei cu TVA inclus:

• la 21%: bază 20,65 lei + TVA 4,34 lei;
• la 11%: bază 22,51 lei + TVA 2,48 lei.

Diferența de 1,86 lei pe articol pare mică. Pe 20.000 de bucăți vândute într-un an sunt 37.200 lei — exact cât te costă o încadrare greșită pe un singur cod NC, plus dobânzi și penalități dacă ANAF o găsește la control.

Exemplu cu cifre: o factură cu două cote

Un restaurant emite o factură de protocol către un SRL client. Nota conține:

Poziție	Bază (lei)	Cotă	TVA (lei)
Preparate culinare (serviciu de restaurant)	640,00	11%	70,40
Vin și bere	260,00	21%	54,60
Băuturi răcoritoare carbogazoase (NC 2202)	100,00	21%	21,00
Total	1.000,00	—	146,00

Total de plată: 1.146,00 lei.

Dacă restaurantul aplicase din comoditate 11% pe toată nota, TVA colectat ar fi fost 110 lei — cu 36 de lei mai puțin la fiecare 1.000 de lei de bază. La un local cu 2 milioane lei cifră de afaceri anuală și un mix similar, vorbim de aproximativ 72.000 lei TVA necolectat, sumă pe care ANAF o stabilește suplimentar la control, cu accesorii.

Regula de reținut: cota se stabilește pe poziție de factură, nu pe factură. Nu există „cota predominantă”.

Ce cotă aplici când cota se schimbă

Art. 291 alin. (4) din Codul fiscal spune că se aplică cota în vigoare la data la care intervine faptul generator — adică, de regulă, la data livrării bunului sau a prestării serviciului. Excepțiile de la art. 282 alin. (2) merg după data exigibilității.

Alineatele (5) și (6) rezolvă cazul avansurilor: dacă ai emis factură sau ai încasat un avans înainte de livrare, aplici cota în vigoare la data facturii sau a încasării avansului — iar la livrare, dacă între timp cota s-a schimbat, faci regularizarea pentru a ajunge la cota de la data livrării.

Exemplu concret, din tranziția din 2025: un avans de 50.000 lei facturat pe 15 iulie 2025 a purtat TVA 19% (9.500 lei). Livrarea, pe 20 septembrie 2025, la o valoare totală de 120.000 lei fără TVA, se face la 21%. La livrare stornezi avansul facturat cu 19% și îl refacturezi la 21%, astfel încât TVA-ul final pe operațiune să fie 120.000 × 21% = 25.200 lei. Mecanismul e identic la orice viitoare schimbare de cotă.

Dacă ai aplicat greșit cota

Se corectează prin stornarea facturii inițiale și emiterea uneia noi, cu cota corectă, iar ajustarea intră în decontul de TVA (D300) al perioadei în care faci corecția.

Două riscuri asimetrice, pe care merită să le știi:

• ai colectat prea puțin → ANAF stabilește diferența la control, plus dobânzi și penalități de întârziere. Riscul e al tău;
• ai colectat prea mult → clientul tău are o problemă: organul fiscal poate refuza deducerea TVA facturat peste nivelul legal datorat. Practic, o cotă umflată „ca să fim siguri” nu e o măsură prudentă, ci un cadou otrăvit pentru client.

Cota nu îți spune dacă ești sau nu plătitor de TVA

Sunt două întrebări diferite, iar confuzia dintre ele e cea mai frecventă la firmele tinere:

1. Ești obligat să colectezi TVA? Depinde de cifra de afaceri față de plafonul de 395.000 lei, majorat de la 300.000 lei începând cu 1 septembrie 2025, sau de decizia ta de a te înregistra voluntar.
2. Ce cotă aplici? Depinde exclusiv de natura bunului sau serviciului, conform art. 291.

Sub plafon și neînregistrat, facturezi fără TVA și nu depui deconturi — dar nici nu deduci TVA-ul de la achiziții. Peste plafon sau înregistrat voluntar, aplici cota corespunzătoare fiecărei operațiuni.

Când TVA-ul dedus din achiziții depășește TVA-ul colectat — tipic în primul an de investiții, la firmele de construcții sau la exportatori — rezultă un sold negativ, pe care îl poți reporta sau îl poți cere înapoi. Mecanismul, pragurile și termenele sunt în ghidul nostru despre rambursarea de TVA.

De reținut

• Cota standard este 21%, cota redusă unică este 11%, ambele din 1 august 2025.
• 21% este regula; 11% se aplică doar categoriilor enumerate expres la art. 291 alin. (2).
• Excluderi frecvent ratate: alcool, băuturi NC 2202 (inclusiv cele vegetale), alimente cu ≥10 g zahăr/100 g (cozonac, biscuiți), suplimente alimentare din Legea nr. 56/2021.
• Cota de 9% mai există doar tranzitoriu, pentru locuințe, cu livrare până la 30 septembrie 2026.
• Cota se stabilește pe poziție de factură, după data faptului generator, cu regularizare la avansuri.

Întrebări frecvente

Cât este TVA în România în 2026? Cota standard este 21%, iar cota redusă este 11%. Există și o cotă tranzitorie de 9% pentru anumite livrări de locuințe către persoane fizice, cu livrare până la 30 septembrie 2026.

Mai există cotele de 5% și 9%? Nu ca regim general. Ele au fost comasate în cota unică de 11% începând cu 1 august 2025. Singura urmă rămasă este regimul tranzitoriu de 9% la locuințe, care expiră la sfârșitul lunii septembrie 2026.

Ce TVA are cazarea la hotel și masa la restaurant? 11% pentru cazare și pentru serviciile de restaurant și catering. Băuturile alcoolice și băuturile nealcoolice de la codul NC 2202 se facturează separat, la 21%.

Cum scot TVA-ul dintr-un preț care îl include deja? Împarți prețul la 1,21 pentru cota de 21% sau la 1,11 pentru cota de 11%. Diferența dintre preț și rezultat este TVA-ul.

Nu vrei să verifici tu fiecare cod NC

Încadrarea pe cotă este una dintre cele mai scumpe greșeli mărunte din contabilitatea unei firme de retail sau HoReCa. Un serviciu de contabilitate îți verifică nomenclatorul, setează cotele corect în programul de facturare și îți semnalează din timp schimbările legislative — inclusiv cele care intră în vigoare peste noapte.