Rambursare TVA în 2026: pragul de 5.000 lei, termenul de 45 sau 90 de zile și noile situații de risc

Când firma ta are TVA de recuperat, două numere decid cum decurge totul: 5.000 lei — sub acest sold nu poți cere rambursarea deloc — și 45 sau 90 de zile, termenul în care ANAF trebuie să îți soluționeze cererea. Diferența dintre cele două termene nu ține de suma cerută, ci de o analiză de risc pe care fiscul o face înainte să se uite la documentele tale. Iar pe 10 august 2026 ANAF a pus în consultare publică un proiect care extinde substanțial lista situațiilor care te trimit automat în inspecție anticipată.

Iată cum funcționează mecanismul, cap-coadă, și ce verifici înainte să bifezi caseta din decont.

Cum ceri, practic, rambursarea

Nu există o cerere separată. Rambursarea se solicită bifând caseta corespunzătoare din decontul de TVA (D300) pentru perioada fiscală în care ai sold negativ — decontul devine, prin bifă, cerere de rambursare. Regula este la art. 303 alin. (7) din Codul fiscal.

Ai două variante în fiecare lună sau trimestru cu sold negativ:

• bifezi → soldul intră în procedura de rambursare și nu se mai reportează în decontul următor;
• nu bifezi → soldul se reportează automat în decontul perioadei următoare și se compensează cu TVA-ul colectat viitor.

A doua variantă nu e o pierdere: dreptul de a reporta soldul negativ nu se prescrie. Pentru o firmă care oricum urmează să colecteze TVA în lunile următoare, reportarea este de multe ori mai rapidă și mai puțin costisitoare decât o rambursare care atrage un control.

Poți și să te răzgândești: cererea de rambursare se poate retrage printr-o notificare depusă la organul fiscal, înainte de comunicarea deciziei de rambursare sau a deciziei de impunere, iar soldul se întoarce în decontul următor.

Dacă nu ești sigur pe mecanica decontului, ia-o de la ghidul decontului de TVA (D300).

Pragul de 5.000 lei

Art. 303 alin. (7) este explicit: nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative din perioada fiscală de raportare dacă acesta este mai mic de 5.000 lei inclusiv. Sub acest nivel, soldul se reportează obligatoriu în decontul perioadei următoare.

Două consecințe practice:

• 5.000 lei fix nu se rambursează — pragul este „mai mic de 5.000 lei inclusiv”, deci suma trebuie să depășească 5.000 lei;
• pentru firmele mici, cu solduri negative de câteva sute de lei, rambursarea nu este o opțiune lună de lună. Soldul se acumulează prin reportare până trece de prag, iar abia atunci bifezi.

45 de zile este regula. 90 de zile este excepția

Termenul general de soluționare a cererilor unui contribuabil este de 45 de zile de la înregistrare, potrivit Codului de procedură fiscală. Se aplică și decontului cu opțiune de rambursare.

Prin excepție, când analiza de risc arată că soluționarea cererii necesită inspecție fiscală anticipată, termenul devine de cel mult 90 de zile de la înregistrarea decontului. În acest caz, ANAF are obligația să te înștiințeze despre termenul aplicabil în 5 zile de la finalizarea analizei de risc — există un formular tipizat pentru asta, aprobat prin OPANAF nr. 352/2022.

Trei nuanțe care contează mai mult decât cifrele:

1. Perioadele de suspendare a inspecției fiscale nu se includ în calculul termenului. Un control suspendat pentru „obținerea de informații de la terți” poate întinde cele 90 de zile pe câteva luni calendaristice.
2. Termenul se poate prelungi și când organul fiscal cere clarificări, corectarea unor erori sau probe suplimentare.
3. Notificarea de 90 de zile nu înseamnă că ai făcut ceva greșit. Înseamnă doar că ai intrat, prin criterii automate, în categoria deconturilor care se soluționează după control, nu înainte.

Ce te trimite în inspecție anticipată

Procedura aprobată prin OPANAF nr. 352/2022 — modificată în 2026 prin OPANAF nr. 506/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 338 din 28 aprilie 2026 — împarte deconturile în două fluxuri: cele soluționate cu decizie de rambursare emisă direct, urmată eventual de control ulterior, și cele soluționate numai după inspecție fiscală anticipată.

În a doua categorie intră, în principal:

• contribuabilii pentru care organul fiscal deține informații că prezintă risc de rambursare necuvenită (art. 169 din Codul de procedură fiscală);
• firmele aflate în insolvență sau care au deschisă procedura de lichidare voluntară, cu excepțiile prevăzute de lege;
• primul decont cu opțiune de rambursare depus după înregistrarea în scopuri de TVA;
• situațiile în care organele de control au constatat fapte care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni cu implicații fiscale.

Contribuabilii mari și mijlocii sunt verificați sistematic în bazele de date de risc, indiferent dacă este sau nu primul lor decont.

Proiectul din 10 august 2026: 14 situații de risc în plus

Pe 10 august 2026, ANAF a pus în consultare publică un proiect de ordin care modifică procedura din 2022. Schimbarea principală: lista situațiilor în care o firmă este considerată cu risc de rambursare necuvenită se extinde de la câteva criterii la 14 situații, grupate într-o anexă nouă la procedură.

Printre situațiile din proiect:

• asociații, acționarii sau administratorii figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită, ori dețin funcții similare la alte firme aflate în această bază;
• societatea sau reprezentanții ei au înscrisuri în cazierul fiscal privind răspunderea solidară sau răspunderea în procedura insolvenței;
• firma a operat ajustări semnificative de TVA care influențează suma cerută la rambursare;
• creștere semnificativă a sumei solicitate față de cererile anterioare;
• frecvență mare a corecțiilor de erori materiale cu impact substanțial asupra sumei rambursate;
• nedepunerea la termen a declarațiilor D394, D390 sau D406 (SAF-T);
• firma este în insolvență sau într-o procedură de prevenire a insolvenței;
• societatea a fost înființată cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea decontului;
• TVA-ul din e-Factura și din casele de marcat depășește semnificativ TVA-ul colectat declarat;
• TVA-ul dedus din deconturi depășește semnificativ TVA-ul din facturile primite de la furnizori în e-Factura;
• furnizorii principali se încadrează în oricare dintre criteriile de risc enumerate.

Este, la data publicării acestui articol, un proiect în consultare publică — nu un text în vigoare. Forma finală și data de la care se aplică se vor citi în ordinul publicat în Monitorul Oficial. Direcția, însă, este clară: ANAF nu mai așteaptă să găsească nereguli la control, ci le caută în datele pe care le are deja — e-Factura, SAF-T, casele de marcat, cazierul fiscal.

Pentru firmele care depun corect D394 și SAF-T și care nu au sincope în e-Factura, fluxul rămâne, în esență, neschimbat.

Un exemplu cu cifre

Un SRL producător, plătitor de TVA cu perioadă fiscală luna, cumpără în septembrie o hală cu 1.500.000 lei + TVA 21% = 315.000 lei. În aceeași lună colectează TVA de 42.000 lei din vânzări curente și mai are TVA deductibil pe cheltuieli curente de 6.000 lei.

• TVA deductibil total: 315.000 + 6.000 = 321.000 lei
• TVA colectat: 42.000 lei
• Sold sumă negativă: 279.000 lei

279.000 lei depășește cu mult pragul de 5.000 lei, deci firma poate bifa caseta de rambursare în decontul lunii septembrie, depus până pe 26 octombrie 2026. Fiind o achiziție mare și izolată, care crește brusc suma solicitată față de deconturile anterioare, decontul are șanse reale să intre pe fluxul cu inspecție anticipată — adică 90 de zile, nu 45.

Alternativa: firma nu bifează și reportează cele 279.000 lei. Dacă TVA-ul colectat lunar este de ordinul a 42.000 lei, soldul se stinge singur prin compensare în aproximativ șapte luni, fără niciun control. Care variantă e mai bună depinde exclusiv de cât de mult contează cash-flow-ul acelor 279.000 lei în următoarele două trimestre. Poți testa rapid impactul pe facturile tale cu calculatorul de TVA.

Dacă ANAF întârzie: dobânda de 0,02% pe zi

Codul de procedură fiscală prevede că, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilul are dreptul la dobândă începând cu ziua următoare expirării termenului legal de soluționare. Nivelul dobânzii este cel general din procedura fiscală: 0,02% pentru fiecare zi, adică aproximativ 7,3% pe an.

Pe exemplul de mai sus, o întârziere de 30 de zile peste termen înseamnă:

279.000 lei × 0,02% × 30 zile = 1.674 lei

Dobânda nu se acordă automat — se solicită. Este un drept pe care majoritatea firmelor mici nu îl exercită niciodată, deși pe sume mari și întârzieri de câteva luni ajunge la ordinul miilor de lei.

Checklist înainte să bifezi caseta

• verifică dacă soldul depășește 5.000 lei; sub prag, bifa nu are efect;
• asigură-te că toate declarațiile sunt depuse la zi — D300, D394, D390, D406. O declarație lipsă este, în proiectul din august 2026, criteriu de risc în sine;
• reconciliază jurnalul de cumpărări cu facturile primite în e-Factura. Diferențele mari între TVA dedus și TVA din e-Factura sunt exact ce caută analiza de risc;
• verifică furnizorii principali: dacă un furnizor major e în insolvență sau nou-înființat, decontul tău poate fi trimis la control din cauza lui;
• pregătește documentația achiziției mari înainte de depunere — contract, factură, dovada plății, punerea în funcțiune. La inspecția anticipată se cer în primele zile;
• dacă ai obligații fiscale restante, rezolvă-le întâi. Suma aprobată la rambursare se compensează cu ele înainte să vezi vreun leu în cont; dacă nu poți plăti integral, vezi opțiunea de eșalonare la plată.

De reținut

• Rambursarea se cere bifând caseta din D300, nu printr-o cerere separată; soldul sub 5.000 lei inclusiv nu se poate rambursa și se reportează obligatoriu.
• Termenul standard este de 45 de zile; când analiza de risc impune inspecție fiscală anticipată, devine cel mult 90 de zile, iar ANAF te notifică în 5 zile de la finalizarea analizei.
• Procedura este cea din OPANAF nr. 352/2022, modificată prin OPANAF nr. 506/2026 (M. Of. nr. 338/28.04.2026).
• Un proiect din 10 august 2026, aflat în consultare publică, extinde la 14 situațiile de risc care declanșează inspecția anticipată — inclusiv firmele înființate de sub 6 luni și neconcordanțele față de e-Factura.
• Dacă ANAF depășește termenul, ai dreptul la dobândă de 0,02% pe zi, dar numai dacă o ceri.